Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Aprilie 2013

Din nou

„Asta e trăiți degeaba vă treziți în fiecare dimineață doar pentru că sună ceasul, da’ de ce l-ați pus să sune habar n-aveți!”  
Am incercat sa schimb „lumea”. Te-am ajutat sa te ridici, ca apoi s…a cadem din noi. Te-am ridicat cand aveai nevoie. Si acum am ramas tot aici. Prinsi in trecut. Vreau sa-mi auda lumea intreaga dorinta de a te avea. Vreau sa fiu cine sunt astazi. Nu vreau sa se schimbe nimic intre noi.  
SI DACA LUMEA INTREAGA AR FI SUCUL MEU PREFERAT L-AS BEA PE NERASUFLATE!!

Anunțuri

Read Full Post »

Search

Iti scriu si astazi, doar ca acum nu te-am mai asteptat am lasat tot ce ar fi trebuit sa avem in spate si am continuat la fel cum am inceput. Te asteptasem pe tine, dar vezi tu ”nu este pentru cine se nimereste, ci pentru cine se potriveste”. Asa ca am ales pe altcineva l-am ales doar pentru astazi, nu te speria nu va fi ceva permanent, doar ca nu-ti pot promite ca nu va fi nimic. Acum sunt aici, aproape de tine si te vad in continuare rece. Ce sa fac? Sa continui sa-ti vorbesc sau sa intorc spatele plecand, evident prividu-te pentru o ultima oara. Nu-ti pot promite ca te pot convinge ca va fi bine, tot ce pot oferi este iubire si sinceritate, dar cred ca am incetat de mult sa mai cred in astea. A trecut ceva timp de cand nu am mai simtit mana cuiva pe umarul meu, nu ca imi este dor, doar ca simt cum mi se scurge si ultima lacrima din mine de dorul unei atingeri. Sunt totusi putin ametita si vreau ceva nu am descoperit inca ce, dar cred in tine sau doar in dorinta in sine.

Simtim zi de zi, pareri, priviri, tot ceea ce se intampla in jurul nostru, sa spunem nimic altceva, dar as minti.

Stiu ca si tu vrei ceva, orice, dar de ce nu spui?! Chiar asa nu exista intre noi, nimic? Sa fim seriosi.. Si totusi se pune intrebarea cat de seriosi sa fim.. Pai sa vedem, destul de seriosi sa stim sa refuzam un accept, dar si un ”da”, tarziu in noapte.

Ma uit in ochii celor din jur si nu vad, decat nepasare, neatentie, dorinte spulberate si totusi nici macar un gram de sperante nu mai vad.

Cautam raspunsuri si normal ca nu le vom gasi daca stam cu mainele incrucisate, tu, orbule poti face ceva, acum cand inca mai poti, pentru ca, apoi se vor duce toate si usor, usor si fericirea ta..

Suntem noi doi departe de ploi, doar noi doi si suntem in toate doi. Dar cu toate astea sunt cum nu se poate mai bine. Iti spun motivul plecarii si imi spui confuz ca nu intelegi, apoi tot tu intrebi, serios, nu este nimic? Stai acum cu capul pe perna ta si visez la tine, poate la noi sau poate mai bine te las sa-mi spui. Sunt in acest cerc si incerc sa gasesc scapare, liniste si iubire. Tu esti langa mine? Esti cu mine? Sau te-am lasat de mult in urma?! Si tot de strig si nu te gasesc. Te caut si nu mai ma satur. Te doresc si inca sper. Sunt cu un pas in urma ta si nu vreau sa se termine si te las langa mine, daca imi dai voie sa-ti fiu alaturi cum nu se mai putea si nu sper la nimic. Iti cer doar putina rabdare si speranta, pentru ca in final este tot ceea ce ne ramane. Te fac sa cazi si te ridic din nou. Eu detin controlul la tot si te gasesc in dreapta mea, dar schimbat. Sunt intre noi, povesti ce nu pot fi relatate. Te schimb si te gasesc cu altcineva, poate ea are multe sau doar imi inlocuieste lipsa zilelor ce am fost plecata. Stiu sigur ca ni va fi la fel ca mine. Este diferita, sunt diferita, esti diferit si ceea ce avem noi aici este un haos, dar nu orice fel de haos, si unul total! Schimbi lumina celor din jur si dai crezare oricarui lucru neinsemnat. Cauti imagini de-ale prietenilor cu mine si nu gasesti nimic, pentru ca evident sunt sterse de ceva timp. Tot ce ti-a mai ramas sunt doar pozele, zambetele si inima mea care a ramas la tine. Nu-ti cer sa mi-o aduci inapoi, ci iti cer putina iubire si crezare in ceea ce avem noi. Sunt in partea cealalta a baricadei si vreau sa am ceva ce tu nu poti avea. Sa te pot atrage si sa nu-ti mai dau drumul. Sa te pot conditiona si sa te amagesc cum nu am mai facut-o pana acum. Sunt inca aici, sa stii si te astept. Vei alege sa vi inapoi sau sa pleci cum ai facut-o si alta data. Nu uita! Este alegerea ta, dar eu sunt inca aici…

O scena cu totul noua. Mii de spectatori ce asteapta in scena un final, poate al unei zile sau doar al unei scene de iubire. Tu, da, tu.. Stai acolo intr-un colt asteptand randul sa-ti spui replica si chiar astepti cu nerabdare. Timpul trece atat de greu. Esti cum nu se poate mai fericit. Stii ca in cateva secunde iti va spune doar doua cuvinte si va fi de ajuns pentru tot restul vietii. Se trage cortina, defapt asta a fost tot. Suntem cam parasiti de ceea ce ar putea fi si nu mai putem sa gasim scuze… Repetam incontinuu aceleasi greseli iar si iar fara incetare. Acest cerc vicios ne poate scapa doar de dorinta de a nu mai renunta la tot ce a fost. Spui ca esti parasit si nu poti cere nimic in schimb, dar nu vrei pe nimeni alaturi, atunci imi spui si mie cine te mai intelege, pentru ca eu, cel putin nu te inteleg. Am stat si m-am gandit, tu, daca erai un spectator ce alegeai sa mergi mai departe sau sa stai pe loc. Eu acum sunt doar un om, tu nu esti nici pe departe ceea ce as fi vrut, dar ma multumes cu tine. Frustrari, atatea frustari, incat nu-ti mai incape nici macar un in alegerile tale.

Te crezi atat de parasit de lume, dar tu chiar nu-ti dai seama ca mai sunt si alti oameni, pe care tu, da, tu, cel de acolo i-ai uitat. Suntem atat de parasiti unii de ceilalti. Privirea ta pierduta vrea sa spuna ca asteapta o minune, dar pana cand alegi sa pierzi sau sa castigi, vei alege sa ramai sau sa uiti si ai putea sa si ierti, unii oameni intre timp. Suntem alesi sa uitam lucruri si sa le regretam mai tarziu, nu stiu nici acum pentru ce, dar le uitam si atata timp cat facem asta dam totul peste cap, inclusiv viata multor oameni ce asteapta compasiune si nu, numai, te asteapta pe tine. Suntem tot ceea ce vrem sa fim, dar nu asteptam nimic.

Daca as incerca sa gasesc o cale pentru a ajunge la tine.. As face-o fara nici macar sa ma gandesc, dar cand te vad asa imi iau gandul si pasesc mai departe. Prezentul, viitorul nu exista. Vreau ca tu sa fi urmatorul barbat pentru mine. Ai tot ceea ce altii nu au. Vreau sa fiu doar tu si eu. Sa-mi indeplinesti dorinte si sa stiu ca vei fi acolo cand te voi cauta.

Te caut printre toate cartile astea imprastiate. Nu te gasesc si ma ingrijorez. Te vreau si nu ma mai pot indeparta de tine. Spune-mi tu ce sa fac. Sa gasim o cale. Te vad regasesc uneori printre gesturilor celorlalti baieti, dar ei nu vibreaza ca tine. Ei nu sunt nici macar o parte din ceea ce-mi doresc eu. Am ales sa te las cautand tu alegerea, poate va trece timp pana ce-mi vei spune. Poate va merita alegerea. Nici daca ma vei alege nu vei stii daca ai facut alegerea corecta. Chiar daca voi promite ca nu voi disparea, poate o voi face intr-o zi. Dar tot ceea ce pot sa-ti promit este ca indiferent de tot ma voi afla, chiar acolo, langa tine si te voi sprijini la orice pas de al tau.

Zaresc umbre din trecut. Am ales sa ne acceptam trecutul fara sa cautam vreo cale de scapare si am trecut mai departe lasand ca timpul sa treaca peste ele. Astazi au ramas doar niste haine prafuite de trecerea timpului. Te-am cautat, unde am stiut mai bine si nu te-am gasit.

Astazi cand am crezut ca te-am gasit ai ales sa te inchizi. Nu vreau sa fiu printesa pe care o crezi perfecta. Stii ce vreau?

Lasa-mi trupul pe patul tau gol si fa-mi o cafea. Sunt sigura ca te vei simti mai bine, dupa ce ma vei alinta… Tot ceea ce cautam este chiar acolo, dar suntem prea cruzi pentru a recunoaste sufletului nostru ca sunt persoane care ne iubesc si fara sa caute vreo alta cale! Esti aici si nu as vrea sa renunt la tine.

Read Full Post »